Băiatul cu ziare-POVESTIRE XII

 

            Tatăl prietenului nostru l-a lăsat unde îi începea traseul de livrare a ziarelor.I-a mers foarte bine ziua întrucât a terminat în numai câteva ore. Ultima casă pe care trebuia să o aprovizioneze era a domnului Spiro, dar o dată cu asta băiatul a pregătit câteva întrebări pentru înțelept.

Nu după mult timp prietenul nostru este primit cu brațele deschise de către domnul Spiro care i-a pregătit o limonadă exact pe gustul lui. Prietenul nostru avea o mulțime de întrebări, în special despre adulți, de ce ei îi tratează pe copii diferit. Domnul Spiro i-a răspuns că adulții nu se pot înțelege ei înșiși, spre exemplu anumite fraze rostite de ei sunt folosite ca scuze pentru necunoștința lor.

O altă întrebare interesantă a fost cum poate deveni și el ca bătrânul înțelept. Domnul Spiro l-a poftit în casa lui unde i-a arătat o mulțime de cărți care l-au vrăjit! Casa sa era plină de cărți de filosofie și notițe despre navigatori.

Băiatul cu ziare-POVESTIRE X

    În acea seară a aflat că problema sa se moștenește de la familie.Faptul că nimeni din familia mamei lui nu era gângav l-a pus pe gânduri  deoarece tatăl său nu i-a spus niciodată despre această problemă în familia lui.

    A doua zi, băiatul a dorit să investigheze sertarul secret al tatălui său, unde acesta își ținea actele și puștile. Când a rămas singur asta a și făcut, acolo a găsit poze si un certificat de naștere. Era certificatul său, dar viața lui avea să ia o întorsătură cumplită. La rubrica de părinți apărea doar mama sa, la tată scria ,,Necunoscut”. Prietenul nostru nu știa ce să creadă, în mintea lui era doar scenariul unde el nu semăna deloc cu tatăl său, lucru care putea confirma ce a descoperit.

    În acea după masă s-a dus la cinema cu tatăl său, iar în drum spre casă l-a întrebat dacă e obligatoriu ca băieții să semene cu tații lor, acesta i-a răspuns că de regulă da, dar nu e obligatoriu.

    În continuare acesta află…

 

Băiatul cu ziare-POVESTIRE IX

 

              Prietenul nostru credea că o sa aibă o zi minunată, dar din nefericire nu a fost așa. Imediat ce s-a trezit s-a dus la casa doamnei Worthington, să-i ofere ziarul, din fericire de data aceasta a putut să vorbească cu ea, dar aceasta era foarte supărată și a vrut să fie lăsată în pace, intrând în casă. Privirea ei tristă l-a marcat pe băiat, care s-a întors supărat acasă.

              În seara respectivă părinții lui l-au luat la restaurant pentru a se distra, dar acolo s-au întalnit cu niște prieteni de afaceri, astfel părinții uitând complet de copilul lor. Prietenul nostru a studiat de aproape comportamentul adulților deoarece nu avea ceva mai bun de făcut, fiind singurul copil de acolo. O femeie nu era în stare să își aprindă singură țigara, băiatul considerand-o ,,proastă”.

              După câteva minute a venit chelnerul pentru a le lua comanda, iar de data aceasta prietenul nostru și-a luat inima în dinți și a comandat singur spaghete care nici măcar nu i-au plăcut. Stomacul lui refuzând să proceseze acele spaghete și limonada foarte acră l-a făcut să vomite și să le strice seara adulților neintenționat.

              După toate acestea au plecat acasă, iar băiatul s-a pus la culcare chiar dacă era devreme, dar nu înainte să se uite dacă mai era mâncare în frigider. În timp ce cobora scările și-a auzit părinții vorbind despre defectul lui, iar acesta a aflat că problema lui se moștenește, dar nimeni din familia mamei lui nu a avut așa ceva, lucru care l-a pus pe gânduri.

Băiatul cu ziare-POVESTIRE VIII

 

În continuare prietenul nostru vorbea cu domnul Spiro despre toate nelămuririle acestuia. Una dintre cea mai mare confuzie a acestuia era despre alfabet, cine l-a inventat și pe ce s-a bazat. Domnul Spiro i-a răspuns că Napoleon Bonaparte este responsabil de toate acestea, fiind inspirat de hieroglife.

Băiatul l-a întrebat pe bătrân și despre o persoană care a avut o problemă asemănătoare cu a lui, dar acesta găsise un truc pentru a rezolva, trebuia să țină în gură pietre. Când a auzit acestea domnul Spiro i-a spus imediat băiatului să nu urmeze această metodă deoarece se putea îneca, dar băiatul deja înghițise câteva bile colorate.

După foarte multe nelămuriri și întrebări a venit și timpul să se încheie discuția, prietenul nostru primind încă o parte dintr-un dolar.

Astfel băiatul a ajuns și la casa doamnei Worthington, dar când a bătut la ușă i-a răspuns soțul acesteia care era foarte roșu la față, iar doamna Worthington țipa,plângea și bea din nou Whisky. Soțul acesteia trebuia să–i dea băiatului banii din fiecare vineri, însă acesta a refuzat.

După toate acestea prietenul nostru s-a dus la mama lui Rat să-i de banii strânși.

În urma tuturor evenimentelor s-a dus acasă obosit și le-a povestit părinților lui despre cele întamplate.

Băiatul cu ziare-POVESTIRE VII

 

O nouă zi, o nouă livrare și un nou meci

          Prietenul nostru și-a început dimineața cu un antrenamnt,dar a jucat foarte puțin, acesta fiind foarte priceput, ceilalți jucători neputând să evolueze.

          Băiatul și-a făcut un nou prieten, pe care l-a poreclit Racer. Când acesta l-a întrebat de ce are această poreclă prietenul nostru i-a spus că motivul principal este agilitatea lui. Acesta a fost foarte nedumerit deoarece în realitate era foarte lent, bine-nțeles că porecla sa Racer a venit de la neputința băiatului să-i pronunțe numele real.

          După antrenament acesta și-a început programul de distribuire a ziarelor. Nu a fost nimic special până când a ajuns la domnul Spiro, care de data aceea era acasă. Băiatul i-a povestit ce a mai făcut și despre jucătorul lui preferat de baseball.

          Domnul Spiro i-a spus foarte multe lucruri înțelepte prietenului nostru, printre care că neputința sa de a vorbi este un cadou, este ceva care îl face diferit.

Băiatul cu ziare-POVESTIRE VI

 

Prietenul nostru era foarte supărat deoarece nu și-a recuperat briceagul, așa că a decis să-l urmărească pe Ara T.Așa a și făcut,imediat după ce a terminat să livreze ziarele l-a urmărit pe Ara T. Prietenul nostru a știut să se facă nevăzut, dar Ara T. nu făcea nimic în afară să caute în tomberoane.

Când era aproape gata să renunțe deoarece se făcuse târziu Ara T. s-a dus la locul lui secret, un depozit de cărbuni abandonat,unde își ascundea lucrurile. Depozitul se afla în apropierea casei doamnei Worthington.

Băiatul era fericit datorită descoperirii făcute, dar nu a mai avut timp să exploreze. Când s-a dus la doamna Worthington pentru a-și recupera echipamentul a auzit-o plângând, fix în momentul în care prietenul ei plecase. Prietenul nostru a dorit să o ajute, dar nu avea cu ce, până când a auzit un sunet puternic, paharul acesteia de Whisky se spărsese. Acesta s-a oferit să strângă deoarece doamna Worthington nu mai mișca din leagănul ei.

După toate acestea băiatul s-a dus acasă, la familia lui. Mam l-a luat la întrebări de ce este posomorât, dar băiatul nu a vrut să îi răspundă.

Băiatul cu ziare-POVESTIRE-V

 

            După cum bine știm că vecinii prietenului nostru sunt fel de fel de oameni își face apariția și Sac Mare, un bărbat care tunde iarba oamenilor pentru a câștiga niște bani.

În timp ce băiatul își savura clătitele preparate de Mam, Sac Mare a bătut liniștit la ușă pentru a primi cei 3 dolari deoarece a tuns gazonul! Fiind un copil bun, prietenul nostru a decis să-i dea el banii pentru a lăsa-o pe Mam să stea liniștita, dar surpriză, Bărbatul trebuia să discute cu ea.

Totul decurgea bine, până când Sac Mare i-a povestit despre Ara T. și discuția dintre el și prietenul nostru. Mam continua să fie neliniștită și să îl vorbească de rău pe Ara T., iar băiatul nu putea înțelege de nicio culoare.

Imediat ce a plecat de acasă, prietenul nostru s-a întâlnit cu Ara T. care nu a mai vrut să îi dea briceagul dacă nu rostește bine cuvântul ,,briceag”. Dorința lui Ara l-a scos din pepeni pe acesta, așa că a plecat și a încercat să se descurce și fără briceag.

Era o nouă zi așa că trebuia să livreze ziarele, iar planul lui la fel ca data trecută a fost strategic și rapid. Când a ajuns la casa doamnei Worthington, a bătut respectuos la ușă, dar spre surprinderea lui a deschis un bărbat pe care nu îl mai văzuse niciodată, băiatul era sigur că nu era soțul ei. Chiar dacă i s-a părut suspect i-a dat ziarul și a plecat. Ajungând la casa unde și-a spart buza și a leșinat l-a făcut și mai dornic să vorbească cu bătrânul, dar acesta nu putea ști dacă este acasă, așa că a luat un bilețel în care l-a salutat și i l-a lăsat în ziarul din cutia poștală.