Moby Dick-povestire-IV

 

Capitolul XI-BOTEZUL HARPOANELOR

            În continuare harponiștii se bucurau și se distrau deoarece Ahab le-a oferit băutură pe săturate, dar acesta nu s-a gândit că echipajul său nu ar mai fi fost capabil să navigheze, lucru care s-a și întâmplat chiar când erau cele mai mari valuri. După câteva ceasuri harponiștii scandau ,,Moarte lui Moby Dick”, căpitanul Ahab simțindu-se un om fericit când auzea că îi poate veni de hac cașalotului care i-a smuls piciorul.

Capitolul XII-CABINA

            Căpitanul Ahab s-a retras ușor în cabina sa unde se gândea dacă era nebun sau nu...

Capitolul XII-PASAGERII CLANDESTINI

            În timp ce Ismael și Queequeg sculptau ceva din lemn, un indian a sărit pe catarg și a țipat din răsputeri că un cașalot și-a făcut apariție. Căpitanul Ahab auzind asta le-a spus tuturor să îsi intre în poziții, iar în cele din urmă toți au coborât in apă în bărci, fiind prudenți ca valurile, curenții sau alți pești să le provoace daune.Toate fiind zise căpitanul Ahab pornise la vânătoare înpreună cu harponiștii săi.

Capitolul XIII-PRIMA VÂNĂTOARE

            Barca secundului Fisk era aproape de cea a lui Ismael și a lui Queequeg, astfel cei doi și-au unit forțele să prindă cașaloții, dar fără succes în cele din urmă aceștia au căpătat o viteză extraordinară, niciunul nemaiputând să îl ajungă. Îndepărtându-se prea mult de barca lor cei doi prieteni au fost luați de valuri și proiectați în apă, unde au fost cât-pe-aici să piardă barca, unica lor speranță de a mai fi salvați. Din fericire cei doi au reușit să recapete controlul asupra situației, dar tot au stat uzi, o noapte întreagă în frig până în zorii celei de a doua zi. Odată cu răsăritu cei doi prieteni au căutat vasul Pequed, în cele din urmă găsindu-l după mult timp de căutare.

Capitolul XIV-BALENA LUI STUBB

            După câteva zile liniștite în timp ce toată lumea dormea, Ismael a văzut un cașalot care se relaxa la soare, scuipând spumă. Atunci a trezit pe toată lumea în liniște, dar nu e de mirare că toate persoanele s-au entuziasmat, astfel  cașalotul speriându-se, ascunzându-se în adâncul mării. Chiar dacă s-a dat la fund, Stubb știa că acesta trebuie să iasă la suprafață pentru a lua aer, astfel l-a așteptat. Gândirea lui fiind corectă cașalotul chiar așa a procedat, acest lucru costându-l viața deoarece Stubb i-a înfips harponul chiar într-un punct sensibil omorându-l.

Moby Dick-povestire-III

Capitolul VII-PLECAREA

    Toate lucrurile mergând conform planului vasul a fost gata să plece, chiar în ziua de Crăciun!După câteva minute de înaintare vasul Pequod  s-a lăsat pierdut printre densa ceață ce străbătea Nantucket.

Capitolul VII-CĂPITANUL AHAB SE ARATĂ ÎN SFÂRȘIT

    După câteva zile, căpitanul s-a arătat pe punte pentru prima oară, toți cei de pe vas mirându-se de apariția sa.Acesta era o fire foarte dură cu o aprisme la judecată cum nu s-a mai văzut. Căpitanul avea un picior sfâșiat din cauza celui mai mare și mai feroce cașalot, care a existat vreodată, Moby Dick. Ahab nu a stat mai mult de câteva minute pe punte, așa că s-a întors în liniște la cabina lui.

Capitolul IX-STUBB

    Zilele continuau să treacă și căpitanul Ahab stătea închis în cabină. Singurele momente când putea să iasă erau când toți dormeau, dar și atunci nu putea să meargă mult deoarece piciorul lui de fildeș ar fi făcut foarte mult zgomot. Într-o noapte ofițerului secund Stubb i-a venit ideea să-i învelească piciorul lui Ahab ca să iasă și el din cabină. În momentul când Ahab a auzit și-a ieșit din minți și a început să-l batjocorească pe Stubb. Fiind nemulțumit ofițerul secund s-a întors în camera sa mormăind.Ahab a mai rămas câteva momente pentru a mai trage din pipă, dar nu după mult timp a aruncat-o în mare.

    A doua zi  Ahab și-a făcut curaj și-a ieșit din cabină întrebându-i pe harponiști și pe restul cum vânează ei o balenă sau un cașalot. Aceștia i-au răspuns la întrebare și în timp ce discuția devenea din ce în ce mai interesantă și Ahab devenea mai prietenos și mai vesel. Ahab le-a făcut o propunere harponiștilor, ca cel care va zări primul cașalotul care i-a smuls piciorul , însuși Moby Dick,va primi o monedă spaniolă care valora extrem de mult.Echipajul auzind asta s-a bucurat și a sărit în sus de bucurie.

Capitolul X-HARPONIȘTII

    Cei mai îndemânatici harponiști își adresau întrebările în legătura cu cașalotul de care le spusese Ahab! După ce au aflat tot ce îi interesa aceștia au jurat că îl vor prinde pe Moby Dick, chiar dacă unii dintre ei ar putea muri!

Moby Dick-povestire-II

Capitolul IV-NANTUCKET

Queequeg era foarte ocupat cu vinderea craniilor, dar după ce a strâns o sumă considerabilă de bani a împărțit totul cu Ismael deoarece cei doi au devenit atât de apropriați precum doi frați.

Ismael a discutat cu Iona despre plecarea către Nantucket, iar acesta i-a recomandat să se ducă la vărul său, Hosea Hunney, care avea un han asemănător ca al lui. Auzind acestea cei doi prieteni s-au îmbarcat pe o mică goeletă. Din cauza faptului că Americanii credeau că cei cu pielea alb sunt superiori, au început să batjocorească negrii , așa că un alb a început să râdă de Queequeg, dar acesta l-a auzit și l-a strâns atât de tare încât aproape i-a rupt coloana. Auzind cele întâmplate comandantul a părăsit puntea și a lăsat barca de izbeliște pentru a-l certa pe Queequeg! Brusc vântul s-a întețit și goeleta a început să se clatine deoarece nu mai era nimeni care să țină cârma dreaptă, iar atunci Queequega intrat în acțiune și a redresat barca și la și salvat pe tânărul care a căzut peste bord, aproape gata să se înece! Queequeg a fost felicitat și numit de comandant cel mai curajos om cu care a avut de a face, deasemena comandantul și-a cerut iertare pentru că l-a certat aspru pe Queequeg.

Odată cu venirea serii au ajuns și cei doi prieteni în Nantucket unde au încercat să găsească hanul lui Hosea! După multe încercări au reușit să găsească hanul, iar acolo au fost primiți cumsecade și serviți cu singurele două mâncăruri, midii și cod.Ismael a stat la taclale cu jupâneasa care i-a spus că tot ce există în han este pe bază de pește, de exemplu mâncarea este reprezentată doar de pește, vacile sunt hrănite cu resturi de la pește, colierul ei este făcut din coloana unui cod etc.

După masă Ismael și Queequeg au fost duși în camerele lor, cu condiția ca Queequegsă iși lase harponul afară deoarece în trecut un tânăr a fost găsit mort din cauza propriului său harpon!

Capitolul V- VASUL ,,PEQUED” ȘI ARMATORII SĂI QUA KERII

            A doua zi Queequeg a meditat ore în șir, așa că prietenul său Ismael nu l-a deranjat.Ismael s-a dus să caute o ambarcațiune pentru a vâna balene și a și găsit o expediție de trei ani pe mare !Acesta a vorbit cu comandantul să vadă dacă îl primesc atât pe el cât și pe Queequeg, iar cei doi au fost acceptați! Venind acasă să îi dea vestea cea mare lui Queequeg , a observat că ușa era încuiată ,iar Queequeg nu îi răspundea, așa că Ismael a strigat disperat după ajutor. Odată ce a venit jupâneasa și-a dat seama că harponul a dispărut, acest lucru determinând-o să facă o tăbliță pe care să scrie ,,Sinucisul interzis”. După toate ideile inutile ale jupânesei Ismael a spart ușa și l-a găsit pe Queequeg stând pe genunchi! Din cauza ritualului pe care îl făcea, canibalul, nici nu și-a dat seama că Ismael a intrat în cameră.A doua zi Queequeg și-a revenit odată cu prima rază de soare și a fost întâmpinat cu vestea de a merge într-o ambarcațiune pe mare timp de trei ani,aceasta făcândul foarte fericit.

Capitolul VI-ANGAJAREA LUI QUEEQUEG

           În aceeași zi cei doi prieteni s-au dus pe vasul ,,Pequed” pentru ca Ismael să-l prezinte pe prietenul său, Queequeg. Comandantul nu a fost foarte receptiv când a venit vorba că Queequeg este canibal, dar în momentul în care a văzut precizia lui l-a primit cu brațele deschise și i-a oferit cel mai mare salariu pe care l-a avut vreodată unui vânător de balene.Toate lucrurile fiind înregulă vasul era gata să plece...

 

 

 

 

 

 

Moby Dick -povestire-I

 

Moby Dick

                                               de Herman Melville

-povestire partea I-

Capitolul I-NEW BEDFORD

            Cu mult timp în urmă un bărbat pe nume Ismael a părăsit orașul Manhattan și a sosit în New Bedford , un oraș complet străin pentru el.

Cu toate acestea Ismael nu dorea să rămână în New Bedford, dar din nefericire vaporașul care trebuia să îl ducă în Nantucket deja plecase, astfel trebuia să petreacă câteva zile în New Bedford.

Din pricina faptului că era foarte frig Ismael nu a mai stat pe gânduri așa că și-a găsit imediat un loc unde să înnopteze.

Din păcate în singurul loc pe care l-a găsit nu mai erau camere libere, dar Iona(patronul) i-a oferit șansa să împartă camera cu un vânător de balene. La început Ismael nu a vrut să accepte dar pe măsură ce se făcea din ce în ce mai frig a acceptat. Colegul de cameră îi ridica câteva semne de întrebare lui Ismael așa că s-a hotărât să îl întrebe pe Iona mai multe lucruri despre el. Acesta a aflat că vânătorul de balene își câștigă banii prin vinderea craniilor mumificate. Auzind acest lucru a intrat puțină frică în Ismael dar cu toate acestea tot a rămas în camera aceea.

Capitolul II-În camera vânătorului de balene

Odată ce a venit acasă vânătorul de balene și-a dat jos din cap căciula facută din blană de castor și s-a schimbat, dar pe măsură ce se schimba Ismael a observat că pielea vânătorului era colorată. Primul gând care i-a venit în minte a fost că vânatorul de balene s-a întâlnit cu niște canibali care i-au pictat pielea.

După toate acestea vânătorul s-a pus în pat, dar când a văzut că mai e cineva în patul lui s-a speriat la fel de tare cum a făcut-o și Ismael. În acel moment Ismael țipa după ajutor în același timp în care îl ruga pe vânător să nu îl omoare, la care vânătorul i-a răspuns ,, ce face tu aici! Dacă tu mișcă, eu omoară la tine”. Iona a sosit în cameră și i-a explicat vânătorului de fantome că are un coleg de cameră, iar acesta a înțeles, ba chair mai mult i- a oferit lui Ismael toată plapuma, acesta conștientizând că vânătorul de balene chiar dacă era canibal tot exista destulă omenie în el.

Ziua următoare Ismale s-a trezit primul și a observat că vânătorul de balene și-a pus mâna în jurul gâtului său ca un gest de protecție. Pe măsură ce încerca să scape priza dintre gâtul său și mâna vânătorului se strîngea astfel Ismael aproape s-a sufocat, dar a reușit sa-l trezească pe vânător. Rutina de dimineață a vânătorului nu era complexă, dar acesta a avut bunul simț și s-a încălțat sub pat, ca un respectuos canibal ce e.

Capitolul III- Prietenul meu, Queequeg

Odată ce au coborât la bar, Ismael și vânătorul de balene, care a aflat că îl cheamă Queequeg , au devenit foarte buni prieteni și au început să povestească! Queequeg i-a spus lui Ismale că el provine dintr-o familie regală, dar a fugit de acasă deoarece voia să vadă lumea de afară și tocmai asta a făcut! Vânătorul îi spune că dorea să meargă la Nantucket, iar Ismael a fost încântat de idee deoarece acolo dorea să mergă și el.